11
Vineri, 9 mai, a fost la control pentru ca analizele facute cu vreo 2 zile inainte nu erau bune, iar medicii i-au spus sa “tina aproape”, chiar sa se interneze. Iar Oana, speriata sa nu i se intample ceva peste weekend, a considerat ca este mai bine pentru Sonia sa fie sub supraveghere medicala.
Din analizele facute ieri si azi a reiesit ca nivelul de oxigen este in jur de 70%, deci cred ca nu se va mai externa neoperata. La consultatiile ce vor urma se va decide ce tip de operatie i se va face. Medicii doreau pentru operatia corectiva o greutate in jur de 10 kg, iar Sonia nu are decat 7,7 Kg. Deci alternativa ar putea fi o noua operatie paleativa prin care sa i se inlocuiasca tubul de goretex prin care ii ajunge sangele in plamani cu unul mai mare.
Soniei in schimb ii place la spital - este o schimbare! Patutul de aici este de lemn, cu gratii si are de ce sa se agate. Asa ca se ridica in picioare singurica tinandu-se pe marginea patului. Fiind pentru cardiaci patutul este in panta si a ajutat-o sa se ridice si in 4 labe asa ca se deplaseaza mai repede.
Iar azi dimineata, cand a venit infirmiera dimineata aceasta a spus “hallo”. Oana i-a raspuns, iar Sonia i-a raspuns si ea. Oana a fost tare socata, a intrebat infirmiera daca a auzit si ea, iar aceasta i-a confirmat. Pentru prima data a rostit ceva cu sens, adica stia ce spune. Pana acum Oana a tot batut-o la cap sa spuna “mama”, dar pentru ca a insistat, Sonia nu a vrut. Asta nu insemna ca nu intelegea ce i se spunea si ca nu reactiona.
Acum insa cand nu a bagat-o nimeni in seama a considerat ca este cazul sa vorbeasca. Dar…era un cuvant german, asa ca dintre cele trei limbi auzite des de catre Sonia (romana, engleza si germana), vad ca a ales germana.
Imediat ce voi avea vesti referitor la data si la tipul operatiei si o sa va tin la curent.
Leave a Reply